Zece…
Mai mult de atât nu sunt în stare să scriu.
Zece întâmplări ciudate şi-o minune
Te-au adus în casă, zece
Zece pictori se tot miră
Cât eşti de frumoasă
Zece zile trec absurd de nu ştiu
Nu ştiu cum, nu ştiu pe unde, nu ştiu
Zece vieţi de-aş sta cu tine
Tot ar fi puţine
Două stele, paralele,
Stele, lacrimi înnodate şi
Lumina de la ele
Pentru tine toate
Patru prinţi cu trei castele
Ape, lanţuri fermecate şi
Tot cerul peste ele
Pentru tine toate
Zece întâmplări ciudate şi-o minune
Te-au adus în casă, zece
Zece pictori se tot miră
Cât eşti de frumoasă
Zece zile trec absurd de nu ştiu
Nu ştiu cum, nu ştiu pe unde, nu ştiu
Zece vieţi de-aş sta cu tine
Tot ar fi puţine
Şapte zâne, toate bune
Licurici, speranţe-n noapte şi
Piticii din poveste
Pentru tine toate
Nouă magi în faptul serii
O potcoavă sus departe, şi
Comorile din suflet
Pentru tine toate
Zece întâmplari ciudate şi-o minune
Te-au adus în casă, zece
Zece pictori se tot miră
Cât eşti de frumoasă
Zece zile trec absurd de nu ştiu
Nu ştiu cum, nu ştiu pe unde, nu ştiu
Zece vieţi de-aş sta cu tine
Tot ar fi puţïne
March 7th, 2008 at 4:41 pm
Si cand ma gandesc c-a fost o vreme in care credeam cu tarie, in naivitatea mea infantila, ca e doar pentru mine …
March 7th, 2008 at 5:42 pm
Poate parea egoist ce zic acum, insa e in primul rand pentru mine… Si apoi pentru ceilalti.
March 7th, 2008 at 6:06 pm
M-am exprimat corect caci am folosit timpul trecut: ATUNCI credeam ca e pentru mine.
Timpurile se schimba, oamenii se schimba. E normal ca ACUM sa fie altfel …